Tuesday 22nd August 2017,
IuliaCimpoeru.ro

De ce nu are presa subiecte?

De ce nu are presa subiecte?

Circulația circulară a informației este un concept lansat de sociologul francez Pierre Bourdieu în 1996 într-o prelegere susținută la Collège de France. Acest concept explică de ce presa scrie aceleași lucruri în același mod, ca și cum ar fi făcut “copy-paste” la scară largă.

Personal, cred că nu mai avem ce să citim în ziare fiindcă nu mai există jurnaliști. Da, lucrurile sunt atât de simple. Jurnaliști în adevăratul sens al cuvântului! Jurnaliști capabili să descopere subiecte originale, să le împacheteze și să fie adevărați câini de pază ai societății.

Din câte știu, mulți dintre oamenii buni de presă s-au reorientat (PR, Marketing, Consilieri de Imagine) sau au plecat în străinătate, pierzându-și urma. Au rămas cei care n-au nicio problemă să întoarcă după cum bate vântul. Jurnaliștii de birou, care obțin informațiile din două-trei telefoane și “de pe net” (“că tot se poartă click-ul”).

Însă, pentru această situație, nu numai jurnaliștii sunt de vină, ci și patronii de presă, alături de media online, care cere “mult și prost”. Patronii nu mai sunt dispuși să plătească pentru informație bine documentată care presupune muncă de teren și un timp îndelungat. Când, ca jurnalist, lucrezi “la normă”, și trebuie să scrii 3 știri mari și vreo 5 mici în cursul a 8 ore (caz real la un cotidian național), atunci nu n-ar trebui să ne mai mire că se scrie cum se scrie.

Informația, încotro?

Din păcate, au mai rămas doar câțiva “nebuni” care încă mai vor să facă presă “așa cum se face”. Oameni care preferă să moară mai degrabă de foame decât să se compromită. Dar ei sunt puțini. Îi numărăm pe degetele de la o mână.

Într-un editorial publicat în 2001, citit azi, jurnalistul Constantin Tănase  vorbește despre o criză a discursului jurnalistic care se manifestă prin “încremenirea în clișee”, compromiterea conceptului de “informație și atitudine” precum și “degradarea și primitivizarea” tonului analizelor și comentariilor. Pe scurt, o presă care, în loc să informeze și să ofere repere morale, aceasta spală creierii și dezinformează.

De cele mai multe ori, în media, diferența nu este una de formă, nicidecum una de fond. Unghiul de abordare este aproape același de la o publicație la alta și schimbările sunt nesemnificative.

În opinia lui Bourdieu, „circulație circulară a informației” produce un efect de închidere, ca într-o casă a oglinzilor în care reprezentările sunt copii variate ale originalului. În prezent, puțini jurnaliști mai sapă pentru a dezvălui informații care conferă o mai bună înțelegere a subiectului. Imaginea de ansamblu a subiectului rămâne în ceață și întrebările fără răspuns.

Și cine ne spune cum stau lucrurile de fapt?

Nimeni, cu excepția noastră. Deși realitatea este precum o palmă de apă rece, este  important să știm. Amorțirea înseamnă moarte. Degeaba ne trezim dimineața, mergem la serviciu și ajungem acasă seara, obosiți și lipsiți de energie, dacă mintea ne este amorțită, dacă simțul nostru civic s-a stins. Nu am fost făcuți să muncim, să mâncăm și să ne reproducem. Nevoile de bază nu ne satisfac pe termen lung. De aici anxietatea și lipsa de repere. În schimb, am fost făcuți să ne urmăm pasiunile, să avem idealuri și să crezuri, să luptăm pentru realizarea lor. Să facem din lumea noastră una mai bună.

Indivizi sau persoane?

Béatrice Bourges, militantă din Franța și scriitoare, susține că omul nou nu mai este o persoană (jumătate el, jumătate ceilalți), ci este un individ (totul este despre sine). Un individ care se pune pe sine pe primul loc și care pune mare preț pe siguranță și confort.

Individualizarea în masă nu este întâmplătoare. Ea ne face mult mai ușor manipulabili și mai controlabili. De vreme ce nu ne mai interesează nimic cu excepția lucrurilor care ne avantajează direct, atunci evenimentele din jurul nostru ne lasă reci. Citim despre, poate chiar și scriem despre ele pe Facebook, dar nu acționăm. NU FACEM. Și de-asta societatea se distruge din interior.

Între noi și semenii noștri apare o prăpastie tot mai mare. Ei sunt ei, noi suntem noi. Nu ne prea pasă. Nu ne mai pasă. În cartea “Eros și Magie în Renaștere”, Ioan Petru Culianu atrage atenția asupra faptului că în societatea modernă noua specie de om a devenit “jumătate om, jumătate mașină”, omul modern este “descentralizat”.

Ce rămâne de făcut?

Să nu ne lăsăm manipulați și să rămânem treji. Tot ceea ce citim, auzim să supunem filtrului critic și să ne păstrăm o doză sănătoasă de scepticism.

În ce privește calitatea noastră de persoane, aceasta poate fi anulată numai de noi. Depersonalizarea are loc dacă o lăsăm să aibă. Și nu se întâmplă peste noapte, ci în timp.

(Sursa foto: Birdfarm/Flickr)

 

Comentarii

comentarii

Like this Article? Share it!

About The Author

Working in online. Cinema is in my veins. For me, music is life. Crazy mind, wild spirit. In the end, all that matters is doing things differently.

Leave A Response