Adio PFA-uri. Ce facem?

Noul Cod Fiscal înfundă PFA-urile.  Activitatea acestora devine “ineficientă din punct de vedere fiscal” transmit analiști economici.  Ce ne facem?

Pentru mulți dintre cei care lucrează ca freelanceri, fie că scriu, fac web design sau programare, PFA-ul era o modalitate legală de a primi niște bani pentru serviciile prestate. Partea proastă este că, mulți dintre prietenii mei care fac freelancing în zona creativă (scris, desen) și nu atât tehnică (programare, montaj audio-video) nu câștigă sume colosale de bani. Din contră, abia fac bani cât să-și acopere o chirie modestă și să pună ceva pe masă. Și, când este de muncit, muncesc. Uneori chiar 10-12 ore pe zi.

Un alt inconvenient al muncii ca freelancer,  și nu ca angajat, este că nimeni nu-ți asigură spatele și că veniturile sunt instabile. Când ești angajat știi că iei o anumită sumă în fiecare lună, ca freelancer – azi ai de lucru, mâine nu se știe. În schimb, taxele sunt fixe, proporționale și mari.

În 2016 cei care au PFA-uri ar trebui să și  le închidă.  O treime din suma muncită se duce pe taxe. Bani pentru care statul nu face nimic. Și, dacă avem vreo problemă de sănătate, tot la o clinică privată mergem. Căci în spitalele publice condițiile sunt cum sunt. Să nu mai vorbim de șpaga care este subînțeleasă. Iar plata CASS a devenit obligatorie. Acum doi ani am umblat la 3 instituții care aparțin de Casa de Asigurări după ce mi-am plătit taxele, în jur de 500 de lei, și toate m-au trimis din București. Pentru ca, la final, cei din București să-mi zică: “vedem aici că ați lucrat acum 3 ani în Cluj, ne puteți aduce o adeverință de acolo”. Și acesta a fost motivul pentru care dosarul a fost respins și nu am primit asigurare. După multe așteptări la cozi. E normal? Da. În România.

Ce este de făcut:

• ne facem SRL – aici taxele ajung la 20% spre deosebire de PFA, unde vor fi 29%;
• lucrăm pe contract de muncă part time/contract zilier;
• lucrăm pe contract de censiune a drepturilor de autor*
• lucrăm la negru (în România se practică);
• nu mai acceptăm să lucrăm pe PFA din moment ce suntem în pierdere.

*Atenție: Dacă semnați un contract cu drepturi de autor, nu cedați exclusivitatea drepturilor pentru o perioadă determinată, ci numai oferiți dreptul de a utiliza munca de creație pentru banii primiți în schimb. Iar utilizarea să nu fie repetată, ci o singură dată (în cazul textelor, imaginilor și conținutului audio-video). Aveți grijă să specificați asta. Citește cu atenție Legea 8/1996 actualizată și republicată pentru a vedea modalitățile de licențiere a conținutului. 

Un alt mare risc al PFA-urilor este că acestea răspund cu bunurile personale pentru activitatea desfășurată. Cu alte cuvinte, dacă ai PFA și primești amendă ANAF, aceștia pot solicita recuperarea sumei datorate prin vânzarea bunurilor personale (casă, mașină).

În momentul de față, în România există peste 400.000 de freelanceri care lucrează prin PFA și care vor fi afectați direct de noile prevederi ale Noului Codului Fiscal. Mulți dintre cei care își desfășoară activitatea ca PFA fiind antreprenori în adevăratul sens al cuvântului. Asta însemnă că Noul Cod Fiscal lovește direct în antreprenoriatul românesc și în inițiativele de business private. Inițiative ar trebui sprijinite și nu sufocate din fașă, deoarece acestea sprijină o mare parte parte din economia românească. În vreme ce banii corporațiilor se duc în afară, la fel și în cazul retailerilor intenționali (în 2015 H&M a raportat vânzări în valoare de 2.2 milioane de euro, o creștere cu 30% față de perioada similară a anului trecut). Iar firmele de textile românesc nici nu mai ajung să fie cunoscute (nu au bani de marketing) căci se îngroapă plătind taxe. Bine că știm să îmbogățim străinii.

(Sursa foto: Flickr, Alan Cleaver)